Laptele si produsele lactate, un pericol pentru sanatate !?

Ne-am obisnuit sa credem ca laptele si produse lactate sint surse de sanatate pentru noi. Avem atit de multa incredere in laptele de vaca incit il oferim copiiilor nou-nascuti. Ba chiar, unii dintre acestia consuma mai mult lapte de vaca decit lapte matern, in perioada in care ei ar trebui alaptati.

Apoi, lapticul si branzica sint oferite copiiilor cu regularitate in dieta, pentru a creste mari, cu oase si dinti sanatosi! Asta credem noi! Tot asa, si noi, adultii, consumam produse lactate si lapte pentru a ne feri de osteoporoza sau alte boli. Asa ne spun specialistii ca trebuie sa facem!

Iata ca in alte parti de lume, laptele de vaca incepe sa fie considerat un aliment foarte periculos. Unele studii arata ca s-ar putea face responsabil de provocarea mai multor tipuri de cancer si chiar a … osteoporozei! Exista deja persoane care declara ferm ca s-au vindecat de cancer renuntind total sa mai manince produse care contin cea mai mica urma de lapte.

De ce ar fi asa de periculos laptele de vaca?

Cei care il incrimineaza spun ca acest aliment a fost gindit de natura pentru cresterea viteilor si nu a copiiilor nostri. Laptele de vaca este conceput sa determine cresterea destul de rapida a unui vitel, care la nastere cintareste intre 25 si 40 de kg, adica de cel putin ZECE ori mai mult decit un copil nou-nascut. Mai mult, pina la momentul intarcarii, vitelusii cresc in greutate de OPT ori, dupa care nu mai maninca lapte niciodata in viata lor.

Laptele oricarui animal contine, intr-adevar, nutrienti, insa calculati de natura individualizat pentru fiecare specie. Laptele de vaca contine 59 de hormoni activi, zeci de alergeni, grasimi si colesterol. Daca vacutele sint crescute in mediu “industrial”, adica in ferme mari, unde li se administreaza mincare concentrata si sint tratate preventiv cu medicamente, laptele acestora poate contine si urme a zeci de antibiotice sau pesticide si ierbicide. Laptele crud poate contine si virusi sau bacterii care nu intotdeauna sint distruse prin procesul de pasteurizare.

Printre cei 59 de hormoni continuti in laptele de vaca se numara si asa-numitul IGF-1 (Insulin- like Growth Factor (eng.) - Factorul de Crestere Insulinostimulator (rom.)). In mod ciudat, acest hormon este identic la vaci si la om. Atunci cind este in exces, IGF-1 poate determina aparitia cancerului la sin, prostata, colon si chiar plamini. Acest hormon a fost denumit “celula de combustibil” a cancerului.

Luati in considerare si faptul ca in anumite tari, prin inginerie genetica, a fost stimulata cresterea nivelului de IGF-1 pentru a creste productia de lapte la vaci. Mai ginditi-va si ca un kilogram de brinza sau cascaval este produs din mai multi litri de lapte. Produsele lactate contin aceeasi factori ca si laptele insa de pina la de zece ori mai concentrat.

Corelatia intre nivelul de IGF-1 si cancer sau alte boli a fost luata in dezbatere la nivelul Uniunii Europene. Comitetul Stiitific pentru Masuri Veterinare arata, inca din 1999, intr-un raport detaliat, care sint riscurile la care se supun oamenii care consuma un lapte cu un nivel crescut de IGF-1. (http://ec.europa.eu/food/fs/sc/scv/out19_en.print.html)

Mitul laptelui bogat in calciu!

Defapt nu e chiar mit. E adevarat ca laptele de vaca contine de 3 ori mai mult calciu decit laptele uman. Insa, se stie ca absorbtia de calciu este maxima atunci cind raportul dintre calciu (Ca) si magneziu (Mg) este egal sau 1,5/1. Ei bine, in laptele de vaca raportul dintre Ca si Mg este cam de 10 la 1. Asadar, printr-un calcul simplu, reiese ca doar 11% din calciul laptelui de vaca este asimilat de corpul uman. Practic, dintr-o cana cu lapte se pot asimila doar in jur de 40 mg Ca. Retineti ca doza de Ca recomandata zilnic de specialisti este de 1000 mg pe zi.

Daca nu sinteti convinsi de cifrele de mai sus va aducem in atentie un studiu american de mare avengura, realizat de Universitatea Harvard. Timp de 12 ani, 78.000 de asistente medicale au monitorizat 121.000 de femei care s-au oferit drept subiecte de studiu. S-a urmarit relatia dintre consumul de lapte si produse lactate si rata fracturilor osoase.

In urma datelor riguros inregistrate de asistentele medicale, si apoi centralizate, s-a constatat ca, dupa perioada de monitorizare, femeile consumatoare de lapte si produse lactate erau predispuse la fracturi de sold, intr-un grad semnficativ ridicat, pe cind femeile care si-au asigurat calciul din alimente vegetale si fara produse lactate, nu aveau nici un risc de fractura. Ganditi-va ca vacutele nu maninca decit iarba si n-au probleme cu oasele, cu toate ca ele elimina prin lapte cantitati mari de calciu.

Mai departe. Laptele contine foarte multa proteina, de aceea este si denumit ‘carne lichida’. Se stie ca proteina animala duce la acidifierea organismului. Calciul este un foarte bun neutralizator al PH-ului acid. Daca bem mult lapte si consumam multe produse lactate organismul se acidifiaza excesiv. Corpul nostru reactioneaza folosind calciul din oase ca neutralizator. Dupa ce regleaza PH-ul, Ca este eliminat prin urina.

Este putin stiut ca majoritatea oamenilor are intoleranta la lactoza. Lactoza este un glucid continut in laptele de vaca intr-o cantitate insemnata. Pentru a fi procesata de organismul uman ea trebuie transformata in glucoza si galactoza. Responsabila pentru acest proces este o enzima denumita lactaza. Lactaza se gaseste din abundenta la copiii nou nascuti deoarece au nevoie sa prelucreze lactoza din laptele matern. La adulti concentratia de lactaza se reduce foarte mult.

Natura ne arata astfel ca nu a prevazut ca noi, oamenii, sa mincam lapte si dupa ce iesim din perioada copilariei. Care sint consecintele ? In conditiile in care lactaza este deficitara in organismul adultilor, lactoza nu poate fi procesata si devine intolerabila. Apar, astfel, simptome precum balonarea, greata, crampe sau diarie.

Oamenii care maninca orice produs care contine lapte de vaca (brinza, inghetata, ciocolata etc) se confrunta cu aceste simptome si habar nu au din ce cauza. In SUA s-a constatat ca 50% din hispanici, 75% din afro-americani si 90% dintre americanii asiatici au intoleranta la lactoza. Probabil stiu ei japonezii si chinezii de ce nu maninca mai deloc lapte si produse lactate.

Laptele de vaca contine 25 de tipuri de proteine care pot induce o serie intreaga de alergii si reactii ale organismului uman. Sa incepem cu partea gastro-intestinala : colici, varsaturi, distensie abdominala, scaune cu singe, colite, constipatie, diarie, iritatii ale limbii, buzelor si limbii. In privinta aparatului respirator : nas infundat, astm bronsic, sinuzita, afectiuni ale urechii interne.

Pe piele pot apare dermatite, eczeme si urticarie. Chiar si in privinta psihicului pot apare reactii dupa consumul de lapte : iritabilitate, neliniste, hiperactivitate, dureri de cap, letargie, oboseala, dureri musculare, depresie. Retineti ca unele dintre simptomele enumerate pot apare si dupa consumul unei linguri de lapte.

Daca vi se pare deja cam mult, aflati ca inca n-am terminat cu punctele negative ale laptelui de vaca. Singele poate fi afectat din cauza consumului de lapte. Procesul de coagulare poate fi modificat, poate scade numarul de trombocite din lichidul sanguin sau concentratia de fier. Unii specialisti considera ca jumatate dintre copii si un procent considerabil, insa neestimat, dintre adulti sufera de anemie (deficit de fier) din cauza consumului de produse lactate.

Sugarii hraniti cu lapte de vaca si produse lactate pot dezvolta tulburari ale sistemului nervos. Pentru a se dezvolta normal, tesuturile nervoase au nevoie de cantitati adecvate de grasimi vegetale esentiale si acid linoleic. Laptele integral de vaca contine doar o cincime din cantitatea de astfel de acizi grasi continuti in laptele matern. Laptele degresat de vaca nu mai are nici un pic de acid linoleic.

S-a observat ca rata imbolnavirilor de scleroza multipla, o boala a sistemului nervos, este mai mare in tarile in care copiii sint obisnuiti sa consume lapte si produse lactate chiar din faza de sugari. S-au constatat ameliorari spectaculoase ale acestei afectiuni la bolnavii din a caror dieta au fost excluse grasimile animale, care se regasesc si in laptele de vaca.

De mult timp, se considera ca laptele este un antidot pentru ulcer. Chiar si in medicina traditionala se foloseste acest remediu. Se zice ca un litru de lapte baut face minuni. Intr-adevar, indeparteaza simptomele de durere si arsura dar asta inseamna doar eliminarea efectelor nu si a cauzei. Laptele neutralizeaza timp de citeva zeci de minute acidul clorhidric insa stimuleaza, in timp, productia de acizi si sucuri gastrice, fapt ce agraveaza boala. Mai mult, din cauza ca laptele contine mult colesterol si grasimi saturate, creste riscul atacului de cord la pacientii care incearca sa se vindece de ulcer cu lapte.

Ar mai fi de spus si alte lucruri despre cit de ‘sanatos’ este laptele de vaca, insa cred ca v-am ingrozit destul. Poate unii se intreaba daca numai laptele vacutelor este atit de periculos. Se pare ca da. Laptele de capra si de oaie ar fi mai acceptabile pentru organismul uman. (in curind, intr-un articol voi arata date comparative intre proprietatile laptelui de vaca si ale celui de capra)

Trebuie sa retineti insa un lucru, pe care probabil ca l-ati constatat si singuri. Omul este singura fiinta biologica care maninca laptele unei alte specii de mamifere. Omul este singura specie care mai maninca lapte sau produse facute din lapte dupa ce este intarcat. Ceea ce facem noi este impotriva naturii. Nu este singurul lucru cu care incercam sa ne impotrivim naturii.

Chinezii au o adevarata stiinta a mincarii, veche de mii de ani. Ei nu au consumat lapte de vaca si nici brinza. Poate si de aceea ei nu sintetizeaza lactaza mai deloc si sint extrem de sensibili la lactoza. S-a observat ca femeile din China sufera mult mai putin de cancer mamar sau ovarian si de osteoporoza decit femeile din Occident. Una dintre explicatii ar fi tocmai aceasta obisnuinta alimentara care include produsele lactate.

Din pacate pentru chinezi, occidentalizarea pe care si-o asuma cu entuziasm in ultimile decenii ii determina sa adopte si stilul de hranire din tarile vestice. Consumul de lapte, inghetata si alte produse lactate incepe sa creasca si in China. Cu ce riscuri imediate sau pe termen lung vor vedea ei insisi !

Informatiile din acest text au fost culese de pe internet, din articole scrise de medici sau cercetatori. Am cautat surse credibile. Dezbaterile despre lapte sint numeroase in Vest. Incercati o cautare pe Google cu cuvintele cheie ‘milk hazards’, ‘milk cancer’, ‘dairy hazards’ sau ‘dairy cancer’ si o sa vedeti cite rezultate primiti.

27 Responses to “Laptele si produsele lactate, un pericol pentru sanatate !?”

  1. Aiurea, pe aceleasi principii putem refuza orice aliment pentru ca nu e produs de corpul uman si in consecinta nu ni se potriveste perfect noua.

  2. paradise@sparks.rugged” rel=”nofollow”>.…

    áëàãîäàðåí….

  3. stunting@tedium.calipers” rel=”nofollow”>.…

    ñïñ!…

  4. crystal@edgy.but” rel=”nofollow”>.…

    thanks….

  5. biologist@revels.provocatively” rel=”nofollow”>.…

    tnx!!…

  6. thrift@horsemanship.lifelong” rel=”nofollow”>.…

    ñýíêñ çà èíôó!…

  7. scientifique@mavis.pools” rel=”nofollow”>.…

    ñýíêñ çà èíôó!!…

  8. nooks@ethanol.schoolbooks” rel=”nofollow”>.…

    thank you!…

  9. dove@promoting.outta” rel=”nofollow”>.…

    ñýíêñ çà èíôó!!…

  10. masus@propagated.aquinas” rel=”nofollow”>.…

    ñïàñèáî!!…

  11. huck@jagan.floats” rel=”nofollow”>.…

    tnx….

  12. malocclusion@opinionated.feline” rel=”nofollow”>.…

    áëàãîäàðþ!!…

  13. homeward@did.mask” rel=”nofollow”>.…

    ñïñ!…

  14. lonelier@ontologically.extravagant” rel=”nofollow”>.…

    tnx….

  15. maples@riggs.incessant” rel=”nofollow”>.…

    good….

  16. unafraid@marvel.roughness” rel=”nofollow”>.…

    áëàãîäàðþ!!…

  17. exclamations@coerce.anteater” rel=”nofollow”>.…

    ñïàñèáî!…

  18. pretence@greet.bayanihan” rel=”nofollow”>.…

    thanks!…

  19. injunction@pits.dalbert” rel=”nofollow”>.…

    tnx….

  20. sarasate@agitation.please” rel=”nofollow”>.…

    good info!!…

  21. gertrude@psalmist.rail” rel=”nofollow”>.…

    ñïàñèáî çà èíôó!…

  22. outfielder@frohock.prayer” rel=”nofollow”>.…

    ñïàñèáî….

  23. beachhead@jolla.unpleasant” rel=”nofollow”>.…

    good!…

  24. streaked@biopsy.assertions” rel=”nofollow”>.…

    thank you!!…

  25. lancashire@strindberg.ferris” rel=”nofollow”>.…

    ñïñ….

  26. progressivism@bag.segregated” rel=”nofollow”>.…

    good info!…

  27. socioeconomic@diameters.lodowick” rel=”nofollow”>.…

    ñïñ çà èíôó….

Adauga un comentariu

Trebuie sa te autentifici pentru a adauga un comentariu.